Imunonutriția și intoleranța alimentară

Intoleranţa alimentară prin anticorpi tip IgG

 Dr. Adrian Alecu - medic primar medicină internă, medic homeopat

Suntem familiarizaţi cu termeni ca intoleranţă la lactoză, intoleranţă la gluten sau alergie la ou sau la crustacee. Totuşi mecanismele de producere ale intoleranţelor sau alergiilor alimentare sunt diferite.

De exemplu intoleranţa la gluten sub forma bolii celiace apare prin mecanisme autoimune la pacienţi cu predispoziţie genetică. În acest caz se pot identifica anticorpi tip IgA sau IgG antitransglutaminază tisulară, enzimă proprie organismului care este implicată în patogenia bolii.

Pe de altă parte intoleranţa la lactoză are un cu totul alt mecanism şi anume deficitul enzimatic de lactază, enzima care metabolizează lactoza. Acesta poate fi genetic sau dobândit datorită diferitelor agresiuni asupra mucoasei intestinale, de exemplu chimice sau infecţioase, fără implicare imunologică. Manifestările sunt la nivelul tractului digestiv.

O altă categorie de intoleranţe sunt alergiile alimentare, cunoscute ca alergii tip I mediate prin anticorpi tip IgE. Acestea se manifestă prin reacţii rapide, cu evoluţie de ordinul minutelor şi cu debut precoce, în mai puţin de o oră de la ingestia alergenului, uşor de corelat clinic. Manifestările pot fi digestive, cutanate sau respiratorii. Diagnosticarea lor se realizează anamnestic şi prin evidenţierea anticorpilor tip IgE specifici în sânge.

Puţin cunoscute sunt alergiile de tip III, mediate prin anticorpi tip IgG. Acest tip de intoleranţe alimentare imunologice se manifestă mai lent, cu durate de ore sau zile, şi debutul de ordinul orelor sau zilelor după ingestia alergenului. În aceste condiţii corelarea simptomelor cu ingestia alimentului este imposibilă iar manifestările clinice sunt polimorfe şi imprevizibile. Simptomele pot consta în tulburări de tranzit intestinal, balonări, erupţii cutanate, simptome cardiace, migrene, oboseală cronică, stări depresive sau de panică, hiperactivitate sau iritabilitate, variaţii ale greutăţii.

Prezenţa pe termen lung a acestor simptome a căror cauză este greu de identificat şi corectat sau chiar prezenţa asimtomatică a anticorpilor IgG specifici antialimentari poate genera în timp inflamaţii cronice cu localizare la nivelul diferitelor organe, apărute prin prezenţa complexelor antigen anticorp, care pot duce la reacţii autoimune secundare ca tiroidite, rectocolită ulcero-hemoragică, boala Crohn, psoriazis sau altele.

Identificarea prezenţei în sânge a anticorpilor IgG specifici pentru proteinele din alimente se realizează prin metoda Elisa şi permite posibilitatea stabilirii unei diete individualizate prin excluderea din alimentaţie a alergenilor, proces denumit imunonutriţie. Experienţa acumulată până în prezent arată că cele mai frecvente alimente la care pacienţii prezintă anticorpi IgG specifici sunt laptele, oul de găină, drojdia, glutenul din cereale.

Practic orice aliment cu conţinut proteic poate deveni alergenic dacă este consumat într-o perioadă în care intestinul este inflamat, de exemplu în timpul unei enterocolite. Intestinul inflamat permite absorbţia de oligopeptide insuficient scindate datorită lărgirii spaţiului dintre enterocite în cadrul sindromului de intestin permeabil. Acestea nu sunt recunoscute şi devin antigenice, ducând la apariţia anticorpilor tip IgG specifici.

După identificarea lor, excluderea din alimentaţie pentru perioade de 3-12 luni, în funcţie de nivelul anticorpilor, ar putea fi suficientă pentru ca anticorpii să scadă până la valori nepericuloase.

Reintroducerea alimentelor după perioada de dietă trebuie făcută progresiv, un singur aliment nou pe lună fiind permis. În cazul reapariţiei simptomelor alimentul este din nou exclus. Pentru prevenirea apariţiei sau reapariţiei anticorpilor IgG specifici se recomandă dieta de rotaţie. Aceasta presupune pauze de 3-4 zile până la repetarea ingestiei aceluiaşi aliment, timp demonstrat ca suficient încât alimentul să aibă şanse minime de a deveni antigenic.

Frecvent se produc confuzii între diferitele tipuri de intoleranţă alimentară descrise mai sus, de exemplu în cazul laptelui, diferenţa fiind majoră între intoleranţa la lactoză, alergia la lapte tip IgE şi alergia sau intoleranţa la lapte tip IgG. Diferă atât manifestările cât şi metodele de diagnostic. Identificarea intoleranţelor alimentare prin biorezonanţă este orientativă şi necesită confirmare serologică. Identificarea IgG antialimentari din sânge poate fi influenţată de infecţii acute sau tratamente imunosupresoare.

De aceea este important să te adresezi medicilor cu experienţă în domeniul intoleranţelor alimentare şi să nu decizi singur efectuarea diferitelor teste care ar putea fi nerelevante fiind alese în necunoştinţă de cauză sau în momente nepotrivite.

Află mai multe informații despre cele mai performante teste din sânge prin care se pot determina anticorpii IgG antialimentari răspunzători de multe dintre intoleranțele alimentare pe www.imupro300.ro

Dacă vrei să îți testezi intoleranțele alimentare și să te tratezi logic si în armonie cu corpul tău și cu natura te putem ajuta. Sună sau fă-ne o vizită:

Clinica Dr. Alecu, Targu-Mures

Clinica Dr. Alecu 
(+4)0751540854, www.alecu.ro
Târgu-Mureș, str. Dr. Cornel Ciugudeanu nr. 2